1. Semnatarii prezentei Declaraţii, având în
vedere responsabilitatea ce ne revine în susţinerea
procesului de integrare a României în structurile Uniunii
Europene şi analizând situaţia generală în care se află
ţara noastră, ne exprimăm sprijinul nostru active pentru
acest proces. Întrucât am fost totdeauna europeni facem în
mod firesc eforturi în acest scop, fiind convinşi că această
integrare serveşte atât intereselor credincioşilor noştri,
cât şi întregii societăţi din România.
2. Cultele religioase din România sunt o
componentă majoră a societăţii româneşti de astăzi şi aduc o
contribuţie importantă la viaţa spirituală şi socială a
României, fiind sensibile atât la dificultăţile cât şi la
progresele acesteia.
În condiţiile impuse de regimul totalitar
comunist, instaurat după cel de-al doilea război mondial,
s-a încercat limitarea şi chiar excluderea Cultelor de la o
participare activă la viaţa şi nevoile societăţii româneşti.
Cu toate acestea, viaţa religioasă nu a încetat să existe în
România. Mai mult, sentimentele religioase au contribuit la
menţinerea identităţi noastre, la păstrarea unei culturi
autentice şi a aspiraţiilor către democraţie şi libertate.
După 1989, în contextul transformărilor radicale petrecute
în societatea românească, Cultele din România participă la
înnoirea spirituală şi moral-socială a ţării noastre.
3. La întrunirea naţională de la Snagov, în
1995, unde reprezentanţii partidelor politice şi ai unor
instituţii din România au semnat Declaraţia de aderare a
României la structurile europene, a fost scos în evidenţă
faptul că, în realizarea unităţii europene, trebuie să se
acorde importanţă maximă şi dimensiuni spirituale, culturale
şi sociale a vieţii europene.
Accelerarea demersurilor pentru aderarea
la Uniunea Europeană a dus la necesitatea alcătuirii unei
Strategii Naţionale de Dezvoltare Economică pe Termen Mediu.
Alături de factorii de decizie din societatea românească,
Cultele se implică în elaborarea formei finale a acestei
strategii.
4. În perspectiva integrării în Uniunea
Europeană, România nu urmăreşte doar obţinerea unor drepturi asociate cu statutul
său de membru, ci doreşte să-şi exercite responsabilitatea ce decurg din
această aderare. Având o viaţă religioasă bogată, România este pregătită să contribuie
la îmbogăţirea patrimoniului spiritual şi cultural european, reafirmând respectul
pentru viaţă, demnitatea persoanei umane, dreptul la proprietate, valoarea
familiei şi a solidarităţii umane, acordând o atenţie deosebită garantării libertăţii de
gândire, conştiinţă, credinţă şi religie.
Procesul de unificare europeană, care vizează
în mare măsură o unificare economică, poate fi deplin în condiţiile în
care se realizează şi o îmbogăţire spirituală europeană. Păstrându-şi identitatea
spirituală proprie, modelată în decursul istoriei, alături de celelalte ţări
europene, contribuţia României va mări valoarea tezaurului spiritual şi cultural
european.
5. În acest sens, considerăm că ar fi
binevenită organizarea de acţiuni şi activităţi
comune ale cultelor din România pentru o
mai bună înţelegere a confesiunilor religioase şi a
contribuţiei lor la viaţa spirituală şi economică a Europei
de astăzi. De aceea, ne afirmăm disponibilitatea de a
participa efectiv la rezolvarea problemelor sociale şi
economice ale ţării, prin aceasta contribuind la însuşi
procesul de integrare în Uniunea Europeană.
Problemele cele mai importante ale
cultelor cum sunt retrocedarea bunurilor, învăţământul
confesional şi sprijinirea de către stat a activităţii
social-caritative, trebuie soluţionate în procesul de
aderare la Uniunea Europeană.
Particularităţile culturale şi religioase
ale fiecărei naţiuni pot servi ca liant şi ca o bogăţie
pentru o Europă unită şi stabilă în loc să se constituie în
factori de conflict, aşa cum s-a întâmplat de multe ori în
decursul istoriei. Cultele religioase au vocaţia sfântă de a
contribui la reconcilierea şi apropierea dintre persoane şi
popoare spre slava lui Dumnezeu şi mântuirea oamenilor.
6. În consecinţă, reafirmăm dorinţa noastră
de integrare a României în structurile europene, motiv pentru care considerăm
necesar înaintarea prezentei Declaraţii şi către forurile
Uniunii Europene.
Semnează, Cultele
Religioase din România :
Biserica Ortodoxă Română: P.F. Patriarh
Teoctist Arăpaşul
Biserica Romano Catolică: Î.P.S.
Mitropolit Ioan Robu
Biserica Romano Catolică: P.S. Episcop
Joysef Tempfli
Biserica Greco Catolică: Î.P.S. Mitropolit
Lucian Mureşan
Eparhia Reformată din Ardeal: Episcop
Csiha Kalman
Biserica Evanghelică C.A. Sibiu, Episcop
Christoph Klein
Biserica Evanghelică Lutherană S.P. Cluj:
Episcop Mozes Arpad
Biserica Unitariană: Episcop Szabo Arpad
Biserica Armeană: Î.P.S. Arhiepiscop
Dirayr Mardichian
Cultul creştin de rit vechi: Î.P.S.
Mitropolit Leonii Izot
Cultul creştin baptist: Preşedinte Paul
Negruţ
Cultul creştin penticostal: Preşedinte
Riviş Tipei Pavel
Biserica creştin adventistă: Preşedinte
Adrian Bocăneanu
Cultul creştin după Evanghelie: Preşedinte
Mircea Ciotă
Biserica Evanghelică Română: Preşedinte
Petre Miu
Cultul Musulman: Muftiu Osman Negeat
Cultul Mozaic: Preşedinte Nicolae Cajal