1. Semnatarii prezentei Declaraţii, având în vedere responsabilitatea ce ne revine în susţinerea procesului de integrare a României în structurile Uniunii Europene şi analizând situaţia generală în care se află ţara noastră, ne exprimăm sprijinul nostru active pentru acest proces. Întrucât am fost totdeauna europeni facem în mod firesc eforturi în acest scop, fiind convinşi că această integrare serveşte atât intereselor credincioşilor noştri, cât şi întregii societăţi din România.

2. Cultele religioase din România sunt o componentă majoră a societăţii româneşti de astăzi şi aduc o contribuţie importantă la viaţa spirituală şi socială a României, fiind sensibile atât la dificultăţile cât şi la progresele acesteia.

În condiţiile impuse de regimul totalitar comunist, instaurat după cel de-al doilea război mondial, s-a încercat limitarea şi chiar excluderea Cultelor de la o participare activă la viaţa şi nevoile societăţii româneşti. Cu toate acestea, viaţa religioasă nu a încetat să existe în România. Mai mult, sentimentele religioase au contribuit la menţinerea identităţi noastre, la păstrarea unei culturi autentice şi a aspiraţiilor către democraţie şi libertate. După 1989, în contextul transformărilor radicale petrecute în societatea românească, Cultele din România participă la înnoirea spirituală şi moral-socială a ţării noastre.

3. La întrunirea naţională de la Snagov, în 1995, unde reprezentanţii partidelor politice şi ai unor instituţii din România au semnat Declaraţia de aderare a României la structurile europene, a fost scos în evidenţă faptul că, în realizarea unităţii europene, trebuie să se acorde importanţă maximă şi dimensiuni spirituale, culturale şi sociale a vieţii europene.

Accelerarea demersurilor pentru aderarea la Uniunea Europeană a dus la necesitatea alcătuirii unei Strategii Naţionale de Dezvoltare Economică pe Termen Mediu. Alături de factorii de decizie din societatea românească, Cultele se implică în elaborarea formei finale a acestei strategii.

4. În perspectiva integrării în Uniunea Europeană, România nu urmăreşte doar obţinerea unor drepturi asociate cu statutul său de membru, ci doreşte să-şi exercite responsabilitatea ce decurg din această aderare. Având o viaţă religioasă bogată, România este pregătită să contribuie la îmbogăţirea patrimoniului spiritual şi cultural european, reafirmând respectul pentru viaţă, demnitatea persoanei umane, dreptul la proprietate, valoarea familiei şi a solidarităţii umane, acordând o atenţie deosebită garantării libertăţii de gândire, conştiinţă, credinţă şi religie.

Procesul de unificare europeană, care vizează în mare măsură o unificare economică, poate fi deplin în condiţiile în care se realizează şi o îmbogăţire spirituală europeană. Păstrându-şi identitatea spirituală proprie, modelată în decursul istoriei, alături de celelalte ţări europene, contribuţia României va mări valoarea tezaurului spiritual şi cultural european.

5. În acest sens, considerăm că ar fi binevenită organizarea de acţiuni şi activităţi comune ale cultelor din România pentru o mai bună înţelegere a confesiunilor religioase şi a contribuţiei lor la viaţa spirituală şi economică a Europei de astăzi. De aceea, ne afirmăm disponibilitatea de a participa efectiv la rezolvarea problemelor sociale şi economice ale ţării, prin aceasta contribuind la însuşi procesul de integrare în Uniunea Europeană.

Problemele cele mai importante ale cultelor cum sunt retrocedarea bunurilor, învăţământul confesional şi sprijinirea de către stat a activităţii social-caritative, trebuie soluţionate în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Particularităţile culturale şi religioase ale fiecărei naţiuni pot servi ca liant şi ca o bogăţie pentru o Europă unită şi stabilă în loc să se constituie în factori de conflict, aşa cum s-a întâmplat de multe ori în decursul istoriei. Cultele religioase au vocaţia sfântă de a contribui la reconcilierea şi apropierea dintre persoane şi popoare spre slava lui Dumnezeu şi mântuirea oamenilor.

6. În consecinţă, reafirmăm dorinţa noastră de integrare a României în structurile europene, motiv pentru care considerăm necesar înaintarea prezentei Declaraţii şi către forurile Uniunii Europene.

Semnează, Cultele Religioase din România :

Biserica Ortodoxă Română: P.F. Patriarh Teoctist Arăpaşul

Biserica Romano Catolică: Î.P.S. Mitropolit Ioan Robu

Biserica Romano Catolică: P.S. Episcop Joysef Tempfli

Biserica Greco Catolică: Î.P.S. Mitropolit Lucian Mureşan

Eparhia Reformată din Ardeal: Episcop Csiha Kalman

Biserica Evanghelică C.A. Sibiu, Episcop Christoph Klein

Biserica Evanghelică Lutherană S.P. Cluj: Episcop Mozes Arpad

Biserica Unitariană: Episcop Szabo Arpad

Biserica Armeană: Î.P.S. Arhiepiscop Dirayr Mardichian

Cultul creştin de rit vechi: Î.P.S. Mitropolit Leonii Izot

Cultul creştin baptist: Preşedinte Paul Negruţ

Cultul creştin penticostal: Preşedinte Riviş Tipei Pavel

Biserica creştin adventistă: Preşedinte Adrian Bocăneanu

Cultul creştin după Evanghelie: Preşedinte Mircea Ciotă

Biserica Evanghelică Română: Preşedinte Petre Miu

Cultul Musulman: Muftiu Osman Negeat

Cultul Mozaic: Preşedinte Nicolae Cajal